Calcularea necesarului de căldură

In general, necesarul de căldură al unei locuinţe se calculează pe baza unui proiect elaborat de către un specialist în instalaţii de încălzire, şi are la bază o multitudine de elemente care se iau în calcul: zona climatică (regiunea) în care se află locuinţa, variaţiile sezoniere de temperatură, materialele din care este construită locuinţa (gradul de izolare termică a acesteia), aporturile de căldură (exterioare şi interioare) destinaţia locuinţei (spaţiu de locuit, depozit, birouri, restaurant, etc.), tipul de confort dorit şi nu în ultimul rând mărimea locuinţei (volumul de aer de încălzit).
Cu toate acestea folosind totusi, o serie de informaţii, vă puteţi realiza singuri un calcul estimativ al necesarului de căldură, pornind de la 2 principii, şi anume: alegerea zonei climatice în care se află locuinţa (stabilirea zonelor climatice a fost realizată statistic, prin măsurători meteorologice de-a lungul unei perioade mari de timp), alegerea coeficientului de necesar termic în watti / m³ de aer. Acesta a fost la rândul lui stabilit statistic, în funcţie de zona climatică şi tipul de locuinţă (spaţiu) de încălzit. Ca sa facem un calcul de necesar termic de incalzire lucrurile nu sunt chiar atat de complicate, trebuie sa ne pricepem la matematica si geometrie. Datele de mai jos sunt suficiente pentru a face un calcul aproximativ. In primul rand trebuie sa calculam rezistenta termica a fiecarui element in parte. Rezistenta termica este data in principal de grosimea materialului supra coeficentul de tranfer termic lambda. Acest coeficient lambda este afisat pe toate materialele izolatoare. Astfel, ca sa nu mai cautati puteti considera pentru pentru polistiren expandat sau vata minerala coeficientul lambda de 0,040. Pentru polistiren extrudat puteti considera 0,036 lambda. Pentru caramida porotherm termoizolanta puteti considera un lambda de 0,25 iar pentru BCA puteti considera un coeficient lambda de 0,16. Tine minte: Cu cat este mai mic lambda cu atat mai bine, cu cat este mai mare grosimea izolatiei, cu atat mai bine. Peretele clasic la noi este format din caramida sau BCA, peste care se pune o izolatie de 10 centimetri de polistiren expandat sau vata minerala. Rezistenta termica totala este suma rezistentelor componentelor, deci, rezistenta peretelui va fi compusa din rezistenta caramizii + rezistenta polistirenului exapandat. Rezistenta caramizii este = grosimea ei adica 0,25 m / coeficient lambda 0,25 = 1 w/mK Rezistenta polistiren este = grosimea XPE 0,1 m / coeficent lambda 0,040 = 2,5 w/mK Rezulta ca rezistenta totala a peretului de tip caramida + EPS sau vata minerala este de 2,6 w/mK. Puteti folosi aceasta valoare in toate calculele ulterioare. Daca izolati acoperisul cu 20 de centimetri de polistiren EPS rezistenta va fi 0,2 m / 0,040 = 5 w/mK Pentru ferestre puteti lua in considerare o rezistenta termica de 0,8 w/mK. Acum trebuie sa calculam suprafata fiecarui element in parte, suprafata geamurilor, suprafata peretilor, suprafata tavanelor, suprafata usilor, in contact cu exteriorul. Urmatorul pas este sa calculam diferenta de temperatura dorita dintre exterior si interior in punctul de calcul. Pentru calcul vom considera temperatura exterioara de – 15 grade iar temperatura interioara de 24 de grade Celsius. Asta inseamna ca avem o diferenta de temperatura dintre interior si exterior de 39 de grade Celsius. Trebuie sa calculam pierderea de caldura pentru fiecare suprafata in parte. De exemplu: daca avem 100 de metri patrati de pereti x diferenta de temperatura 39 de grade / rezistenta termica a peretelui calculata (2,6) totul impartit la 1000 rezulta ca pierdem = 1,5 kW prin pereti. Pentru simplitatea calcului, pentru un perete de caramida de 0,25 metri grosime cu 10 cm de polistiren, pentru a mentine temperatura interioara de 24 de grade C avem nevoie de un necesar termic de 0.015 kW pe metru patrat de perete. Pentru ferestre avem nevoie de un necesar termic de 0,048 kW pe metru patrat de fereastra. Continuam cu fiecare suprafata in parte, dupa care facem totalul. Pierderile prin fundatie sunt mai complicat de calculat si nu intram in detalii, putem considera 15 % din totalul necesarului termic, pe care il adunam dinou la total. Putem lua in considerare si un schimb de aer pe ora din volumul total al casei. Inmultim suprafata cu inaltimea. Pentru o casa de 150 de metri patrati ori 2,5 metri rezulta 375 de metri cubi. Acesti metri cubi putem sa-i inmultim cu 9 wati pe metru cub. Rezulta un necesar de 3,38 kW pentru ventilatie fara recuperare de caldura. Adunam totul si rezulta puterea echipamentului care ne va deservi locuinta.